Vila “Luminiș” se află situată în cartierul Cumpătu, singurul cartier al oraşului Sinaia, așezat pe malul drept al râului Prahova. În destinul strălucit al lui George Enescu, oraşul Sinaia şi vila “Luminiș” au o semnificaţie aparte. George Enescu şi-a organizat viaţa în aşa fel încât, în perioada dintre concerte, să‑şi găsească ragajul de a putea compune, făcându‑şi un refugiu din vila de la Sinaia.
Vila nu a fost construită întâmplător la Sinaia, deoarece Enescu a fost legat atât sentimental, cât şi profesional de acest oraş, datorită sprijinului Reginei Elisabeta, Castelului Peleș, fiind pentru el o poartă de lansare în lumea muzical‑culturală a epocii. Întreaga vilă este mobilată şi aranjată cu rafinament şi imaginaţie, reunind în mod armonios şi original elementele omamentale şi de mobilier în stilurile româneşti şi orientale.
Bucurându‑se de admiraţia Reginei Elisabeta – celebra protectoare a artelor cu pseudonimul de poetă Carmen Sylva – George Enescu a fost invitat deseori să cânte la Castelul Peleș. La seratele date de regină – pe care le acompania – inspirat de unele poeme ale acesteia a compus câteva lieduri. Iată ce reprezenta pentru el protectoarea artelor: „Regina Elisabeta judecă oamenii şi lumea după inima‑i curată şi generoasă. Pentru mine, Ea a fost o prezenţă supraomenească, o fiinţă cu nimb, depărtată de oamenii obișnuiţi, revărsând numai lumină şi bunătate…”.
Vila a fost construită între anii 1923‑1926, de arhitectul Radu Dudescu, din banii aduşi de activitatea concertistică a maestrului. Realizată într‑un stil autentic românesc şi integrată armonios în ambianţa inspiratoare a Munţilor Bucegi, vila “Luminiș” avea să fie atât un loc de inspiraţie pentru o parte semnificativă a creaţiei enesciene, cât şi un loc de recreaţie, maestrul locuind aici timp de 20 de ani, între 1926 şi 1946.
Despărţirea de ţară a lui Enescu s‑a produs în anul 1946, în luna septembrie, după ce a făcut o ultimă vizită în Moldova, la Liveni, la mormântul mamei sale. După această vizită a mărturisit, împăcat într‑un fel cu soarta: „de aici plec odihnit, din seva pământului meu, şi numai asta îmi dă curaj să mă pot dezlipi de ţară, pentru un timp mai lung”.
Din păcate, întoarcerea sa la Sinaia, la vila “Luminiș” care a constituit o mărturie fericită a vieţii marelui muzician român, nu avea să se mai petreacă niciodată. În urma părăsirii definitive a ţării, determinată de evenimentele politice dintre anii 1945‑1946, Enescu semnează la Paris un act de donaţie, prin care vila “Luminiș” urma să devină un aşezământ cultural, conceput ca o casă de odihnă şi reculegere pentru artiştii români şi străini.
În anul 1990, vila “Luminiș” a intrat într‑un proiect de renovare, restaurare şi conservare a obiectelor. Proiectul a fost susţinut de Ministerul Culturii şi de Centrul European de Cultură Sinaia și a durat cinci ani. La data de 5 septembrie 1995, cu ocazia marelui festival “George Enescu” și la dorinţa marelui violonist Yehudi Menuhin – care a fost elevul lui Enescu – vila devine casă memorială, intrând în patrimoniul național cultural.
Iată ce spunea Yehudi Menuhin despre Enescu: „Dacă cititorul ar putea să‑şi închipuie mintea enciclopedică, îngemănată cu inima cea mai generoasă şi mai lipsită de egoism din câte pot exista într‑un om, cu o înfăţişare nobilă şi frumoasă, cu un chip romantic însufleţit mereu de un geniu creator, fie că vorbea, preda, dirigea, cânta la vioară ori la pian, dar mai cu seamă atunci când compunea, imaginea tot n‑ar fi completă. Enescu rămâne pentru mine cea mai extraordinară fiinţă omenească, cel mai mare muzician şi cea mai puternică influenţă exercitată vreodată asupra mea.”
În această casă se păstrează pianul maestrului, realizat la Lausanne, cu care a susţinut bogata sa activitate compoziţională şi concertele oferite apropiaţilor familiei Enescu. La dispoziţia vizitatorilor sunt puse adevărate bijuterii muzicale, ce pot îmbogăţi colecţia fiecăruia: CD‑uri ce conţin capodoperele creaţiei enesciene, dar şi ale titanilor muzicii clasice – Bach, Beethoven, Brahms, Wagner, Mozart – apreciaţi în mod special de talentatul compozitor român şi care au marcat activitatea compoziţională a acestuia.
Programul de vizitare este zilnic între orele 9:00 şi 15:00. Luni închis.