SFINXUL si BABELE

SFINXUL si BABELE
Domnul si doamnele de piatra

Sfinxul din Munţii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine.

Originea numelui Sfinxului este datorata asemanarii sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorata eroziunii eoliene (vantului). Format dintr-un bloc mare de piatra ce a capatat forma de astazi intr-un timp indelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, masoara 8 metri in inaltime si 12 metri in latime.

Din punct de vedere istoric si chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proporţionata, buze severe si barbia voluntara. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost raspandite mai ales in zona Marii Egee.

Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh.

Asemanarea sa cu un Sfinx (daca este privit din anumite unghiuri, marcate in jurul sau), cat si legendele si istoria locului, au facut ca aceasta formatiune geologica sa devina o atractie turistica importanta.

In perioada 1966-1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo, observase ca Sfinxul seamana cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat intr-o stanca de pe podisul Marcahuasi, din Peru, numit „Monumentul Omenirii”: “Sfinxul nu reprezinta doar un singur chip, fiind inconjurat de altele, dar din rase diferite, precum si de capul unui caine, care are rol de strajer al unei comori aflata intr-o „pestera a tezaurului” in apropierea Omului”.

Se spune ca acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extraterestri, multe legende circuland prin partile locului in acest sens. In imediata apropiere a Sfinxului se afla o anume pestera ce ar strange mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atractia multor oameni pasionati de acest subiect.

Alte zvonuri spun ca tot aici ar exista o mina de uraniu, parasita, ce nu mai este in functiune din al doilea razboi mondial.

In varful muntilor Bucegi, stancile socheaza prin formele lor umanoide care au indemnat oamenii sa caute raspunsuri mistice cu privire la modelarea lor.

In jurul Sfinxului din Bucegi si al Babelor s-au tesut legende si s-au invartit zeci de teorii mitologice, nastrusnice ori doar amuzante. Unii afirma ca n-ar fi naturale, ci modelate cu har si interes de mana omului, altii ca „pietrele“ din vârf de munte emana energii pozitive nemaiintalnite care au aparat tara de dusmani, iar cei mai „originali“ spun ca sunt – fara nicio indoiala – urme ale unei civilizatii extraterestre.

Printre presupuneri se numara faptul ca „Atlasul“ din mitologia greaca n-ar fi altul decat varful Omu din Bucegi, ca Prometeu a fost inlantuit de o stanca de pe acelasi varf, ca Babele ar fi niste altare ciclopice ale vechii populatii pelasge, sau ca Sfinxul Bucegilor ar fi fost modelat de daci. De altfel, asemanarea izbitoare a Sfinxului cu un cap de dac acoperit cu o cusma a indemnat perpetuarea miturilor.

Mituri demontate

Uriasul cap de om din varf de munte, atractie turistica si „minune“ care suscita interesul turistilor si pe cel al cercetatorilor, este, in fapt, doar o stanca modelata in urma actiunii indelungate a inghetului si dezghetului, roasa de vant si de ploaie. Pe scurt, natura a ales forma acestor stanci de la inaltime: cea de ciuperci (Babele) sau de cap uman (Sfinxul). Totusi, s-au format de-a lungul timpului mai multe teorii care aduc in discutie interventia umana asupra acestor stanci ori sa treaca „monumentele“ pe lista enigmelor lumii.